Jump to content


Photo

Inginer proiectant ( cunostinte programe de calcul structural)


  • Please log in to reply
9 replies to this topic

#1 T!M

T!M

    Community Manager

  • Membri
  • 8,903 posts
  • Gender:Male

Posted 31 October 2008 - 11:40 AM

As avea nevoie de niste clarificari in ceea ce priveste analiza seismica a unei structuri (intr-un program de calcul) - chestii de principiu.

Daca se pricepe cineva, va rog lasati un raspuns. Multumesc.
  • 0

#2 Petea

Petea

    Member

  • Membri
  • 12 posts

Posted 01 November 2008 - 03:47 PM

Hmm, da detalii, ce neclaritati ai ? De spus tot e cam greu, ar trebui scris in forum ditamai cursul smile.gif.

Edit later: Am ceva timp liber asa ca am sa incerc sa prezint cateva chestii de principiu in continuare.
Forta seismica este direct proportionala cu greutatea structurii (de fapt e chiar un procent din aceasta) si simplificat se poate considera ca o succesiune de forte orizontale aplicate la nivelul planseelor. Prin urmare, pentru a putea calcula forta seismica trebuie cunoscuta masa structurii. De asemenea, in calculul fortei seismice mai intra si amplasamentul (zona seismica), clasa de importanta, tipul structurii de rezistenta si alti parametri definiti in Normativul P100-2006.
1. Primul pas este declararea maselor concentrate (de obicei la nivelul nodurilor de cadru). Daca programul de calcul este in stare sa-si calculeze singur masele concentrate (adica sa converteasca incarcarile in mase concentrate) este foarte bine, daca nu va trebui sa-i dai  tu masele concentrate in noduri.
2. Al doilea pas tine de calcularea unui coeficient seismic global, functie de zona seismica, clasa de importanta, tipul structurii etc. O serie de programe cunosc normativul seismic romanesc si e suficient sa-i dai tu parametrii de baza si calculeaza el automat coeficientul global. Alte programe nu sunt in stare sa faca asta si va trebui sa faci tu manual inmultirile si sa-i dai direct acest coeficient.
3. Al treilea pas tine de declararea curbei ce stabileste valorile lui beta(0) functie de perioada proprie a seismului. Si aici exista sansa ca programul sa cunoasca normativul romanesc caz in care poti sari peste acest pas. Daca nu, trebuie sa dai tu aceasta curba, de obicei prin declararea unor puncte discrete de pe curba.
4. Pasul patru presupune efectuarea unei analize modale care sa-ti identifice cel putin primele 5 moduri de vibratie (recomandabil 10). Acest pas este obligatoriu deoarece pe baza perioadelor proprii el isi va extrage pentru fiecare mod de vibratie, valoarea lui beta(0) corespunzatoare.
5. Ultimul pas il reprezinta analiza seismica din care rezulta eforturile necesare pentru dimensionarea structurii. Nu uita insa ca trebuie sa faci combinatii cu restul incarcarilor gravitationale pentru a obtine solicitarile finale in gruparea speciala.

In mare cam asta e.  Modul de implementare practica depinde de la program la program.
  • 0

#3 T!M

T!M

    Community Manager

  • Membri
  • 8,903 posts
  • Gender:Male

Posted 02 November 2008 - 04:06 PM

Multumesc mult pentru rabdare si pentru toate explicatiile de mai sus.

Ca si program de calcul folosesc graitec advance design 3.1 care include un modul de calcul al fortei seismice dupa p100-06 insa.

M-ar interesa in primul rand daca trebuie modelata in program toata structura, sau numai ce este deasupra solului pentru a obtine o analiza seismica corecta.  :-/


  • 0

#4 Petea

Petea

    Member

  • Membri
  • 12 posts

Posted 02 November 2008 - 08:42 PM

Pai depinde unde consideri nivelul de incastrare. De obicei eu consider incastrarea la nivelul fundatiilor. Alte metode considera incastrarea la nivelul parterului (solului) dar trebuie sa tii cont ca doar stalpii marginali nu se deplaseaza (ii tine pamantul) si doar pe un sens iar cei centrali se vor misca. Mai depinde si de efectul de saiba rigida a placii de peste subsol care limiteaza aceasta miscare a stalpilor centrali precum si de cat de compactat este pamantul de langa constructie (daca e afanat se va comprima si va permite anumite deplasari) dar, in general, considerarea incastrarilor peste subsol este avantajoasa pentru structura. Cum in proiectare se ia de obicei cea mai dezavantajoasa situatie, recomandarea mea este sa introduci in model toata structura pana la fundatii si sa pui incastrarile la nivelul findatiilor (exact la partea superioara a acestora).
  • 0

#5 cocstel

cocstel

    E=mcDonalds

  • Membri
  • 2,739 posts
  • Gender:Male
  • Location:Onesti

Posted 03 November 2008 - 10:02 AM

Ask Paulet! smile.gif Am ora miercuri cu el de la 8 smile.gif Sau pe Petru Mihai smile.gif poate e mai "deschis intrebarilor"
  • 0

#6 Irimia A

Irimia A

    Member

  • Membri
  • 3 posts

Posted 14 November 2008 - 10:00 AM

Well...uite eu lucrez cu advance design 3.1. am participat si la un training intensiv unde sincer am invatat cateva chestii legate de modelarea structurala, implicit de luarea in calcul a actiunii seismice.
1. Legat de analiza seismica, in advance design exista cateva aspecte.
In primul rand, exista posibilitatea de a folosi doua tipuri de spectre. Spectre de raspuns elastic. Sau spectre de proiectare. E o mica/mare diferenta intre acestea. Desigur, toata explicatia se poate gasi in P100.
     2. In primul rand, folosind spectrul elastic, tu, ca si utilizator ai de definit cativa parametri. In principiu e vorba de zona de amplasament (acceleratia terenului), perioada de colt, materialul din care este alcatuita structura (beton metal ..) si tipul structurii (cu cadre pe o directie, doua, cu legaturi rigide grinda-stalp etc).
     Aceste ultime doua setari iti vor determina, sa spun asa, coeficientul de comportament q. E un factor destul de important – fostul psi din vechiul normativ. De fapt 1/psi.
     Daca te uiti acum la spectru, el este determinat in functie de toti acesti parametri si include si factorul de comportament q. acesta este spectrul de raspun elastic.
     Pe baza lui, vor fi calculate toate eforturile si deplasarile. Dupa cele doua/trei directii de actiune a fortelor seismice.
     Acum, este foarte important pentru ca, eforturile pe care ti le ofera programul, pe baza acestor spectre de raspun elastic, sunt eforturile plastice (ai sa observi ca pe cazurile de seism exite un coefient – q) practic, eforturile obtinute pe baza spectrului elastic sunt simplificate ulterior cu acest factor q, de pe cazul de seism.
     Mai mult, deplasarile pe care le citesti tu pe ecran sunt cele finale ca sa zic asa. Si ai sa iti amintesti de faptul ca in Anexa E, in formula de verificare a deplasarilor intervine factorul de comportament q de care vorbeam  mai inainte. Ei…nu mai trebuie sa iei in considerare acel factor q, pentru ca el este deja luat in calcul in spectrul de raspun elastic.
     Ei recomanda folosirea acestui spectru de raspuns elastic pentru ca exista avantajul ca dupa fiecare directie – X si Y – poti sa impui factori de comportament q diferiti.
     3. Acum, revenind. Spectrul de proiectare poate fi folosit de asemenea in advance. Acesta nu mai include q (spectrul de proiectare este obtinut prin simplificarea spectrului elastic la q – cu mici observatii – vezi P100)
     Folosid aceste tip de spectru, deplasarile pe care le citesti pe ecran, din cazul de seism, trebuie sa le mai inmultesti cu q – again ma intorc la Anexa E.
     
     4. Revenind la aspectele generale. Binenteles ca fortele seismice se vor calcula in urma rularii unei analize modale. Valorile si vectorii proprii, dar si gradul de participare al modurilor proprii de vibratie vor folosi la calcularea fortelor seismice. Acestea sunt aplicate in fiecare nod al mesh-ului (foarte tare mesh-ul automat din advance design – n-ai treaba). Iar aceste forte nu le vei putea vizualiza la interfata. Sunt calculate intern.
     5. Da. Analiza modala este foarte importanta. Si numarul modurilor proprii pe care le declari de calculat e important. Uite, am vazut la trainig situatii in care noi declaram ca ar fi suficient sa spun 10 moduri proprii de vibratii si surpriza…nu erau suficiente. De ce? Pai….fiecare mod propriu de vibratie antreneaza o masa modala (am sa revin imediat la masa modala) … pe fiecare directie .. spre exemplu.. modul 1 antreneaza pe directia X – 50% si pe Y – 2% din masa modala totala, modul 2 – pe X – 5% si pe Y – 45%. Si tot asa. In final, cand aduni toate aceste procente, pe fiecare directie, e F IMPORTANT sa ai mai mult de 90% masa modala participanta – indicatia asta o gasesti in normativ. Altfel, procent de masa modala participanta mai mic de 90% inseamna forte seismice sub-evaluate >> rezultate incorecte.
     Deci, in cazul nici unui program, nu strica sa declari mai multe moduri proprii de vibratii decat crezi tu pentru ca sigur vei fi acoperit. Advance desing are o verificare si iti spune daca mai trebuie sa declari moduri suplimentare sau nu.
     6. Masa modala trebuie declarata ca suma a maselor/incarcarilor provenite din cazurile statice de incarcare. Pe langa greutatea proprie a elementelor si incarcarile ce actioneaza static pe structura influenteaza forma modurilor proprii de vibratie. Acest lucru trebuie sa il declari.

     Modelarea cu subsol sau fara – pai depinde. Exista mai multe opinii asa – fie de la nivelul solului, fie cu tot cu subsol dar imagineaza-ti ca trebuie sa declari niste reazeme de suprafrata pe peretii subsolului, chiar reazeme elastice, ca sa modelezi ‘incastrarea cladirii’ in teren. Daca modelezi cu tot cu subsol dar pui reazeme la nivelul radierului, nu ai facut nimic. In loc de un S+P+5 de exemplu  adica – 6 niveluri care pot sa vibreze libere o sa ai un fel de P+6 adica – 7 niveluri care vibreaza liber. E cu totul altceva.

     Sper ca am lamurit ceva. Si eu eram putin in ceata la inceput pana cand am prins smecheria.

  • 0

#7 T!M

T!M

    Community Manager

  • Membri
  • 8,903 posts
  • Gender:Male

Posted 14 November 2008 - 10:45 AM

Multumesc mult . Foarte util post-ul tau.

Voi cand aveti de calculat o fundatie izolata, si aveti eforturile la baza stalpului + ppl si pcr din studiul geo ce pasi urmati?

Sa zicem ca avem si Mx, My, Q si N.


  • 0

#8 Irimia A

Irimia A

    Member

  • Membri
  • 3 posts

Posted 14 November 2008 - 11:32 AM

exact pasii pe care ii urmezi in proiectarea unei fundatii. Pasii pe care i-ai invatat in facultate. Ai tot ce iti trebuie eforturi din combinatii - atat din SLU cat si SLS. In rest totul depinde de tine. cartile si seminariile sunt foarte utile.
  • 0

#9 T!M

T!M

    Community Manager

  • Membri
  • 8,903 posts
  • Gender:Male

Posted 14 November 2008 - 12:01 PM

exact pasii pe care ii urmezi in proiectarea unei fundatii. Pasii pe care i-ai invatat in facultate. Ai tot ce iti trebuie eforturi din combinatii - atat din SLU cat si SLS. In rest totul depinde de tine. cartile si seminariile sunt foarte utile.


Dar cand se face vrerificarea la ppl de exemplu se iau eforturile la baza stalpului sau pe talpa fundatiei? (Adica se aduna la momentul initial forta taietoare * inaltimea fundatiei si la axiala se aduna greutatea proprie ?).
  • 0

#10 Irimia A

Irimia A

    Member

  • Membri
  • 3 posts

Posted 14 November 2008 - 01:39 PM

Pai sa ne gandim putin.  smile.gif
fundatia se dimensioneaza astfel incat sa nu cedeze terenul pe care aceasta este asezata. Ea preia eforturile de la structura (stalp, perete etc.) si transmite mai departe la teren. Dimensiunile fundatiei sunt stabilite astfel incat terenul sa poata prelua eforturile/presiunile transmise de aceasta. Deci. Se subintelege. Si aici te las sa decizi singur. Iti dau doar un exemplu simplu: Reactiunea  de la baza stalpului este de 200kN, greutatea blocului de fundare sa zicem 50kN.
La ce verifici terenul? la 200kN sau la 200+50kN?


  • 0




0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users